în budoar în faţa oglinzii

crinolina foşnindu-ţi şerpeşte de pieliţa tare a coapselor

stai la maşina de scris versul tău ca o chiuretă

sexul tău ca o chiuretă întoarsă

sufletul ca o chiuretă strâmbă făcându-şi loc printre striaţiile

camerei strâmte din tine vârfurile albe forjate pătrunzându-ţi în creier

sângele împroşcat cu grijă pe pereţi

sentimentele sunt demodate le ascunzi precum ciuma

între buclele perucii

îţi plângi bărbatul cu lacrimi aspre de cânepă

îţi biciuieşti mâinile păcătoase

un prohod pentru poporul de frunze moarte

adunate toate sub mâzga întărită a inimii

 poem din volumul Mandala