nu te mai preface, n-a mai rămas din mine decât creierul

nu te mai preface,

n-a mai rămas din mine decât creierul dat prin maşina de tocat

mă arunc în pat şi nici nu ştiu dacă dorm

sau doar deschid ochii şi imaginea ta îmi spânzură printre gene

cu un huruit al apei de la duş intrându-mi în nas

în gură sub limbă sub haine

aceeaşi imagine ca o pâclă eu sărutându-ţi până sus picioarele

eşti singură ana

nu te mai preface că nu s-a întâmplat nimic că

inima nu-ţi zornăie ca o pungă de pufarine

când dimineaţa porneşti râşniţa şi-ţi pileşti degetele până la os

de-ţi vine să scuipi într-una sânge şi păr

sânge şi păr

poem din volumul “Mandala”, editura Vinea, Bucureşti, 2005
filmat în Grozăveşti (un cristian) proiect videobook 2007